SINTÁCTIC, -Ă, sintactici, -ce, adj. 1. Care se referă la sintaxă, privitor la sintaxă, de sintaxă. 2. (Substantivat, f.; în sintagma) Sintactică poetică = sintaxă poetică, v. sintaxă. – Din ngr. sintaktikós, fr. syntactique. Vezi definitia »

ȘTIOLDÍC, știoldicuri, s. n. Prăjină cu care se împinge o luntre. ♦ Prăjină cu care se stârnesc peștii de pe fundul apei spre plase. Vezi definitia »

ACROMÁTIC, -Ă, acromatici, -ce, adj. (Despre sticlă sau despre un sistem de lentile) Care nu descompune raza de lumină în culorile ei componente. – Fr. achromatique (< gr.) Vezi definitia »

ANTITÍFIC, -Ă, antitifici, -ce, adj., s. n. (Medicament) care se folosește împotriva febrei tifoide. – Din fr. antityphique. Vezi definitia »

SPASMOLÍTIC, -Ă adj., s. n. (medicament) care reduce tonusul și spasmul mușchilor. (< fr. spasmolithique) Vezi definitia »