Definita cuvantului bujie
BUJÍE s.f. 1. Dispozitiv de producere a scânteii electrice pentru aprinderea carburantului motoarelor cu explozie. 2. Preparat farmaceutic, din unt de cacao, în formă de cartuș, în care se încorporează substanța activă. 3. Tijă flexibilă sau rigidă, folosită ca sondă în chirurgie. [Gen. -iei. / < fr. bougie].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu bujie
FRUNTĂȘÍE, fruntășii, s. f. Faptul de a fi fruntaș(1) – Fruntaș + suf. -ie. Vezi definitia »
LEGITIMÁȚIE s. f. act, document personal care atestă oficial identitatea unei persoane. (< fr. légitimation) Vezi definitia »
NEOECOLOGÍE s.f. Ramură a ecologiei care studiază ecosistemele actuale. [Pron. ne-o-e-, gen -iei. / et. incertă]. Vezi definitia »
METONIMÍE, metonimii, s. f. Figură de stil care constă în inversiunea voluntară a categoriilor logice ale întregului prin parte, ale părții prin întreg, ale cauzei prin efect, ale efectului prin cauză, ale abstractului prin concret, ale posesorului prin lucrul posedat etc. – Din fr. métonymie. Vezi definitia »
PUDIBONDERÍE s.f. (Franțuzism) Afectare a unei pudori exagerate. [Gen. -iei. / < fr. pudibonderie]. Vezi definitia »