PROCEDÚRĂ s.f. 1. Formă legală de a face o acțiune, de a apăra pe cineva, de a judeca etc.; formele după care se realizează justiția; actele făcute într-o instanță judecătorească. 2. Ramură a dreptului care studiază procedura (1). [< fr. procédure, cf. it. procedura]. Vezi definitia »

COSICIOÁRĂ, cosicioare, s. f. Diminutiv al lui cosiță. – Cosiță + suf. -ioară. Vezi definitia »

AGÁTĂ s.f. v. agat. Vezi definitia »

prúglă, prúgle, s.f. (înv.) un fel de laț. Vezi definitia »

DEMÓTICĂ adj. scriere ~ă = denumire dată scrierii cursive din Egiptul antic, simplificare a scrierii hieratice. ◊ (s. f.) limbă vorbită în vechiul Egipt înainte de coptă. (< fr. démotique) Vezi definitia »