FEMINÍN, -Ă adj. 1. propriu femeii, femeiesc. ♦ gen ~ (și s. n.) = gen gramatical care cuprinde ființe sau lucruri de sex femeiesc. 2. (despre rime) care rimează pe penultima silabă accentuată. (< fr. féminin, lat. femininus) Vezi definitia »

BALDUIN (BAUDOUIN [boduẽ]), numele a cinci suverani ai Regatului Ierusalimului, între 1100 și 1186. Mai importanți: B. I (1100-1118). A inițiat redactarea Așezămintelor (Assizele) Ierusalimului. Vezi definitia »

PATROCLÍN, -Ă adj. (biol.; despre caractere) care provine exclusiv de la tată. (< fr. patrocline) Vezi definitia »

FAIN, -Ă adj. Fin, foarte bun. ♦ Ales, minunat. [< germ. fein]. Vezi definitia »

RUBÍN s.n. Varietate roșie de corindon, foarte dur, folosită ca piatră prețioasă și în mecanica de precizie. [Pl. -ne, -nuri, (s.m.) -ni. / < it. rubino, lat. rubinus, cf. germ. Rubin]. Vezi definitia »