AUTOGÉNĂ, autogene, adj. f. (În expr.) Sudură autogenă = sudură prin topire, efectuată fără material de adaos sau cu material de adaos de compoziție asemănătoare metalelor sudate. [Pr.: a-u-] – După fr. autogène (< gr.). Vezi definitia »

ELECTROANASTOMÓZĂ s. f. anastomoză între două segmente ale tubului digestiv, cu un bisturiu electric. (< electro- + anastomoză) Vezi definitia »

MÍRĂ s.f. 1. Riglă cu diviziuni speciale care servește la măsurarea indirectă a distanțelor sau la măsurarea înălțimilor. ♦ Bucată de peliculă pe care sunt imprimate linii foarte fine și luminoase, încrucișându-se în toate sensurile, și care permite o stabilire precisă a clarității imaginii fotografice sub aparatul de mărit. 2. Cătare (la armă). 3. (Telev.) Imagine standardizată care servește la verificarea transmisiei; imagine de reglaj. [< fr. mire, cf. it. mira]. Vezi definitia »

CASOLÉTĂ, casolete, s. f. 1. Vas metalic inoxidabil care servește la sterilizarea și la păstrarea sterilă a pansamentelor și a unor instrumente medicale. 2. (Franțuzism) Vas în care se ard mirodenii. – Din fr. cassolette. Vezi definitia »

CUIȘÓRIȚĂ, cuișorițe, s. f. Plantă erbacee cu flori alburii sau roșcate și cu fructe capsule (Holosteum umbellatum). [Acc. și: cuișoríță. – Pr.: cu-i-] – Cuișor + suf. -iță. Vezi definitia »