zeflemeá (-éle), s. f. – Ironie ușoară, luare în rîs, glumă. Tc. zevklenme (Șeineanu, II, 388). – Der. zeflemisi, vb. (a lua în rîs, a ironiza); zeflemisist, s. m. (persoană care ia în rîs); zeflemisitor, adj. (care zeflemisește). Aceleiași familii îi aparține zefliu, adj. (glumeț, vesel), din tc. zevkli. Vezi definitia »

reabilitarea de drept Vezi definitia »

STRICNEÁ, stricnele, s. f. (Reg.) Cuțit cu o limbă specială, folosit pentru a lăsa sânge animalelor bolnave; p. restr. limba acestui cuțit. [Var.: stricneálă s. f.] – Stricni¹ + suf. -ea. Vezi definitia »

Proprietatea rezultatelor si efectelor unui proiect de a se mentine intr-o perioada mai lunga de timp, dupa finalizarea proiectului Vezi definitia »

moartea biologica a celulelor Vezi definitia »