ADMIRATÓR, -OÁRE, admiratori, -oare, s. m. și f. Persoană care admiră. – Fr. admirateur (lat. lit. admirator, -oris). Vezi definitia »

PERCEPTÓR s.m. (În trecut) Funcționar al fiscului care încasa impozitele. // adj. Care percepe. ◊ Organ perceptor = organ de percepere. [< fr. percepteur]. Vezi definitia »

REPRODUCĂTÓR, -OÁRE, reproducători, -oare, adj. Care se reproduce (6), se înmulțește (ușor). ♦ (Substantivat) animal domestic selecționat după criterii biologice și productive în vederea reproducției (2). – Reproduce + suf. -ător. Cf. fr. reproducteur. Vezi definitia »

amór (amóruri), s. n. – Iubire. Lat. amor (fr. amour, it. amore), introdus de poezia lirică, la sfîrșitul sec. XVIII. – Der. amorez (var. amurez), s. m., care aparține terminologiei teatrale (fr. amoureuse › amoreză, de la care s-a format m.), astăzi intrat și în limbajul pop. (în teatru se spune încă prim amorez); amoreză (var. amure(a)ză), s. f. (iubită, țiitoare); amoreza, vb. (a se îndrăgosti); amoros, adj. (plin de iubire); înamora, vb. (a se îndrăgosti). Vezi definitia »

PERFUZÓR s. n. instrument pentru perfuzie. (< fr. perfuseur) Vezi definitia »