FRĂȚẤNE, frățâni, s. m. (Pop.; urmat de un adjectiv posesiv) Frate. [Var.: frățấn s. m.] – Frate + suf. -âne. Vezi definitia »

VICISITÚDINE s. f. concurs de împrejurări nefavorabile; (p. ext.) necaz, suferință. (< fr. vicisitude, lat. vicissitudo) Vezi definitia »

LEGIÚNE s. f. 1. unitate de bază a armatei romane cu un efectiv între 4200 și 6000 de oameni, în cohorte, manipule și centurii. 2. nume ale unor formații militare neregulate din diferite epoci. ♦ ~ lă de onoare = unul dintre cele mai înalte ordine, în Franța, care se acordă pentru merite militare și civile; L~ străină = (în Franța și Spania) corp de armată din mercenari, cu garnizoana în colonii, destinat asigurării autorității statului și administrației colonialiste. 3. (fig.) mulțime organizată; ceată. (< fr. légion, lat. legio) Vezi definitia »

PERCUȚIÚNE s.f. v. percuție. Vezi definitia »

PEREMPȚIÚNE s. f. (jur.) stingere a unui proces după un anumit timp; perimare. (< fr. péremption, lat. peremptio) Vezi definitia »