INFLICȚIÚNE s.f. (Rar) Pedeapsă. [Pron. -ți-u-. / cf. lat. inflictio, fr. infliction]. Vezi definitia »

PULSIÚNE s. f. 1. (psih.) modalitate dinamică din impulsuri prin care se activează organismul în vederea atingerii unui anumit scop. ◊ (psihan.) element dinamic al activității psihice inconștiente, latura energetică a instinctului; instinct (1). 2. senzație de tracțiune într-o parte, care apare în unele boli, perturbând echilibrul. (< fr. pulsion) Vezi definitia »

CONTRATENSIÚNE s. f. (electr.) tensiune inversă. (< fr. contre-tension) Vezi definitia »

DEFECȚIÚNE s.f. 1. Neîndeplinire a unei sarcini; abandonare a unei cauze etc.; dezertare. 2. (Impr.) Deranjament, defect (care împiedică buna funcționare a unei mașini, a unui aparat etc.) [Var. defecție s.f. / cf. fr.défection, lat. defectio]. Vezi definitia »

EXORTAȚIÚNE s.f. v. exortație. Vezi definitia »