TRANSCENDENTALÍSM s. n. 1. Concepție filozofică elaborată de Kant și bazată pe ideea că formele apriorice ale conștiinței precedă experiența și constituie condițiile existenței ei. 2. Curent filozofic caracterizat prin religiozitate panteistă și prin spirit umanitar. – Din fr. transcendantalisme (după transcendent). Vezi definitia »

PLANORÍSM s.n. Sport practicat cu planorul. ♦ Îndeletnicirea de a construi aparate de zbor fără motor. [< rus. planorizm]. Vezi definitia »

STATÍSM s.n. Însușirea a ceea ce este static. ♦ (Tehn.) Proprietate a unui regulator de a asigura stabilizarea mărimii reglate. [< fr. statisme]. Vezi definitia »

AFORÍSM, aforisme, s. n. Maximă, sentință, cugetare. – Fr. aphorisme (lat. lit. aphorismus). Vezi definitia »

STEREOTIPÍSM s. n. caracter stereotip, banal; stereotipie (3). (< it. stereotipismo) Vezi definitia »