Definita cuvantului proprietărime
PROPRIETĂRÍME s. f. (Rar) Totalitatea proprietarilor (de pământ), mulțime de proprietari. [Pr.: -pri-e-] – Proprietar + suf. -ime.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu proprietărime
pronume pers.3 fem sing Vezi definitia »
CARADRIIFÓRME s.f.pl. (Zool.) Ordin de păsări comestibile, cu ciocul și picioarele lungi; (la sg.) pasăre din acest ordin. [Sg. caradriiformă. / cf. fr. charadriidés]. Vezi definitia »
STRÂMTÍME, strâmtimi, s. f. (Rar) Faptul de a fi strâmt; loc strâmt. – Strâmt + suf. -ime. Vezi definitia »
SUPRANÚME s. n. nume adăugat la numele propriu al unei persoane, în semn de cinste sau pentru a o deosebi de altă persoană cu același nume. ◊ poreclă. (după fr. surnom) Vezi definitia »
CAVALERÍME s. f. (Înv.) Cavalerie1. – Cavaler + suf. -ime. Vezi definitia »