hrísmă s. f. – Mir, untdelemn sfințit. Ngr. χρϊσμα. Înv. Vezi definitia »

macheală, macheli s. f. 1. beție, stare de eberietate. 2. bĂutură alcoolică. Vezi definitia »

ORNITÓZĂ s.f. Boală infectocontagioasă de natură virotică, întâlnită la păsări și transmisibilă la om, care se manifestă prin coriză, dispnee, apatie, anorexie, diaree etc. [< fr. ornithose]. Vezi definitia »

OPĂCEÁLĂ, opăceli, s. f. (Reg.) 1. Împiedicare, reținere. 2. Tulburare, zăpăceală, năuceală. – Opăci + suf. -eală. Vezi definitia »

BÓRMAȘINĂ, bormașini, s. f. Mașină de perforat (prin așchiere) metale, piatră etc. cu ajutorul burghiului; (impr.) mașină de găurit. – Germ. Bohrmaschine. Vezi definitia »