STATORNICITÓR, statornicitori, s. m. (Rar) Persoană care statornicește, care stabilește; întemeietor. – Din statornici + suf. -(i)tor. Vezi definitia »

ACROSPÓR s.m. (Biol.) Spor dezvoltat în extremitatea unei celule de reproducere, caracteristic ciupercilor. [< fr. acrospore, cf. gr. akros – extrem, spora – sămânță]. Vezi definitia »

PSIHOMOTÓR, -OÁRE, psihomotori, -oare, adj. Care se referă la funcțiile motrice realizate prin activitatea nervoasă superioară; determinat de aceste funcții. ◊ Centru psihomotor = regiune a scoarței cerebrale care intră în acțiune sub influența unei excitații cerebrale fizice. – Din fr. psychomoteur. Vezi definitia »

SIMBOLIZATÓR, -OÁRE adj. care simbolizează. (< simboliza + -tor) Vezi definitia »

DEJIVRÓR s.n. v. degivror. Vezi definitia »