ODONTOLÓGIC, -Ă, odontologici, -ce, adj. Care aparține odontologiei, referitor la odontologie. – Din fr. odontologique. Vezi definitia »

MUZEÍSTIC, -Ă adj. Referitor la muzeistică. [Pron. -ze-is-. / < muzeu + -istic]. Vezi definitia »

SCÉPTIC, -Ă adj., s. m. f. 1. (cel) care nu crede nimic, care se îndoiește de orice. 2. (adept) al scepticismului. (< fr. sceptique) Vezi definitia »

LÍTIC, -Ă adj. 1. Referitor la liză. 2. (Rar) Referitor la piatră; de natura pietrei. [< fr. lithique, cf. gr. lithos – piatră]. Vezi definitia »

PARAGENÉTIC, -Ă I. adj. 1. referitor la parageneză. 2. (biol.; despre modificări ale genelor) care se produce în urma unui fenomen ce are loc în cromozom, fără a schimba structura genei. II. s. f. ramură a geneticii care studiază factorii ce influențează evoluția intrauterină din momentul fecundației până la naștere. (< fr. paragénétique) Vezi definitia »