Definita cuvantului moiră
MOÍRĂ, Moire, s. f. pr. Personificare a destinului în mitologia greacă. În epocile homerice, Moira apare fie ca o forță impersonală, fie ca o divinitate implacabilă în fața căreia chiar și Zeus trebuie să se plece. La Hesiod, apar trei Moire: Clotho, care toarce firul vieții muritorilor, Lachesis, care îi determină lungimea, și Atropos care taie acest fir. La romani, corespunzătoare Moirelor sunt Parcele. [din Dicționar Enciclopedic Român, Ed. Politică 1965, vol. III]
Sursa: Neoficial
Sursa: Neoficial
Cuvinte ce rimeaza cu moiră
SÁPĂ1, sape, s. f. 1. Unealtă agricolă pentru săpat și prășit, alcătuită dintr-o lamă de oțel plană sau puțin concavă, fixată aproape perpendicular într-o coadă de lemn. ♦ Sapă rotativă = mașină agricolă (cu tracțiune animală) care sfărâmă, cu ajutorul unor discuri stelate, crusta formată la suprafața pământului înainte de răsăritul plantelor. ◊ Expr. A ajunge (sau a se vedea, a aduce, a lăsa etc.) la (sau în) sapă de lemn = a (se) ruina. 2. Dispozitiv care constituie extremitatea inferioară a garniturii de foraj, cu ajutorul căruia se sapă gaura de sondă. 3. Piesă metalică de la partea posterioară a afetului unui tun, care se înfige în pământ la tragere, servind astfel la fixarea tunului. 4. Fiecare dintre cei patru căpriori de la colțurile unei case țărănești. – Lat. sappa. Vezi definitia »
ERGOTÍNĂ s.f. Substanță toxică extrasă din secara cornută, în medicină ca hemostatic; ergotoxină. [< fr. ergotine]. Vezi definitia »
zăg'ârnă (pop.) s. f., g.-d. art. zăg'ârnei; pl. zăg'ârne Vezi definitia »
CÁPERĂ, capere, s. f. Boboc al caperului, folosit drept condiment. – Din caper. Vezi definitia »
LOZÍNCĂ s.f. Formulare concisă a unei idei călăuzitoare, a unei chemări la îndeplinirea unei sarcini de actualitate. ♦ Placardă cu o astfel de chemare. [< germ. Losung]. Vezi definitia »