MÍSTICĂ s.f. Doctrină și practică religioasă care tinde prin asceză, meditație etc. să determine un contact direct sau o comuniune între om și divinitate; misticism. [Gen. -cii. / cf. fr. mystique]. Vezi definitia »

PLANOGRÁMĂ s. f. grafic care indică organizarea planificată a operațiilor din cadrul unui ciclu. (< germ. Planogramm) Vezi definitia »

ȚIUITÚRĂ, țiuituri, s. f. Țiuit. [Pr.: ți-u-i-] – Țiui + suf. -tură. Vezi definitia »

blấndă (urticarie) (pop.) s. f., g.-d. art. blấndei; pl. blấnde Vezi definitia »

SPONDILÓZĂ, spondiloze, s. f. Boală localizată la coloana vertebrală (în totalitate sau la unele segmente ale ei), care se manifestă prin dureri și limitarea mobilității acesteia. – Din fr. spondylose. Vezi definitia »