părțitúră, părțitúri, s.f. (reg.) loc unde iarna se dă fân la oi. Vezi definitia »

IZOSEÍSTĂ s. f. linie care unește punctele cu aceeași intensitate ale unui cutremur de pământ. (< fr. isoséiste) Vezi definitia »

pubelă, ladă de gunoi Vezi definitia »

POLIVITAMÍNĂ s. f. preparat farmaceutic care conține un complex de vitamine. (< fr. polyvitamine) Vezi definitia »

SÚRLĂ, surle, s. f. 1. Instrument muzical popular de suflat, în formă de fluier, cu mai multe orificii și cu ancie dublă, întrebuințat în trecut mai ales în armată. ◊ Loc. adv. Cu surle = cu zgomot mare, cu scandal. 2. (Reg.) Râtul porcului; p. ext. porc. 3. Colibă (în câmp), de obicei improvizată, de formă conică, construită din pari de lemn și acoperită cu stuf, paie, fân sau coceni. – Din scr. surla, bg. zurla. Vezi definitia »