MITROPOLÍE, mitropolii, s. f. 1. Instituție administrativă a Bisericii ortodoxe, superioară episcopiei și inferioară patriarhiei, având în frunte un mitropolit. 2. Biserica și clădirile anexe care constituie sediul unei mitropolii (1). 3. Funcție de mitropolit. – Din sl. mitropolija. Vezi definitia »

FOTOCONDÚCȚIE s. f. Fotoconductibilitate. – Din fr. photoconduction. Vezi definitia »

OLFÁCȚIE, olfacții, s. f. (Fiziol.) Miros. [Var.: olfacțiúne s. f.] – Din fr. olfaction, lat. olfactio, -onis. Vezi definitia »

GUGUMĂNÍE, gugumănii, s. f. V. gogomănie. Vezi definitia »

PALEOPEDOLOGÍE s. f. Ramură a pedologiei care studiază solurile formate în pleistocen sau mai vechi. [Pr.: -le-o-] – Din fr. paléopédologie. Vezi definitia »