ÁLBIE, albii, s. f. 1. Vas lunguieț, făcut din lemn cioplit sau din doage asamblate; covată, copaie. ◊ Expr. A face (pe cineva) albie de porci (sau de câini) = a insulta (pe cineva) cu vorbe grele, a batjocori rău (pe cineva). 2. Porțiune a unei văi, acoperită permanent sau temporar cu apă; matcă. – Lat. alvea. Vezi definitia »

AGROSTOGRAFÍE s. f. studiu și descriere sistematică a gramineelor. (< fr. agrostographie) Vezi definitia »

AGENOSOMÍE s. f. dezvoltare insuficientă a organelor sexuale. (< fr. agénosomie) Vezi definitia »

BURLĂCÍE s. f. Viață de burlac; holteie. – Burlac + suf. -ie. Vezi definitia »

RADIOGONIOMETRÍE s.f. Metodă de determinare a unui radioemițător cu ajutorul undelor electromagnetice. [Gen. -iei. / cf. fr. radiogoniométrie]. Vezi definitia »