CULTUR(O)-, -CULTÓR, -CULTÚRĂ elem. „cultură”. (< fr. cultur/o/-, -culteur, -culture, cf. lat. cultura) Vezi definitia »

CÍCERO¹ s. m. invar. (Tipogr.) 1. Corp de literă de 12 puncte tipografice. 2. Albitură având baza un pătrat de un cicero¹ (1). – Din fr. cicéro. Vezi definitia »

CABALLÉRO s.m. Membru al micii nobilimi din Spania de odinioară, care avea obligația să servească în armată cu calul său; cavaler. ♦ (Titlu de adresare în Spania) Domn. [Pron. ca-ba-lie-ro. / < sp. caballero – cavaler]. Vezi definitia »

BUNYORO, denumirea unui înfloritor regat african (sec. 15-19) la E de L. Albert (azi în Uganda). Vezi definitia »

ȘEVRÓ, șevrouri, s. n. Piele moale și subțire (prelucrată din piele de capră, de oaie etc.) din care se confecționează încălțăminte, mănuși, genți etc. [Var.: șevróu s. n.] – Din fr. chevreau. Vezi definitia »