INCORECTITÚDINE, incorectitudini, s. f. Lipsă de corectitudine; purtare sau faptă incorectă; necinste, șarlatanie, înșelătorie, incorecțiune, necorectitudine. ♦ (La pl.) Părți greșite dintr-o lucrare, dintr-un desen etc. – In¹-+corectitudine. Vezi definitia »

binedispúne (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. binedispún, 2 sg. binedispúi, 1 pl. binedispúnem; conj. prez. 3 să binedispúnă; ger. binedispúnând; part. binedispús Vezi definitia »

FABULAȚIÚNE s.f. v. fabulație. Vezi definitia »

a trăi de azi pe mâine expr. a avea o situație materială precară, a fi sărac. Vezi definitia »

SIMȚICIÚNE s. f. (Înv.) Sensibilitate; sentiment, simțire (2). – Simți + suf. -iciune. Vezi definitia »