OMOLOGÍE s.f. Calitatea a ceea ce este omolog. ♦ (Mat.) Corespondență omografică între punctele unui același plan proiectiv. ♦ (Biol.) Corespondență de structură a unuia sau a unor organe la două specii diferite ca urmare a originii lor comune. [Gen. -iei, var. homologie s.f. / < fr. homologie]. Vezi definitia »

CONTRACÁMBIE s. f. cambie la vedere, trasă asupra unuia dintre giranții anteriori de către orice persoană, care se despăgubește astfel de suma ce i se cuvine. (< contra¹- + cambie) Vezi definitia »

TRATÁȚIE, tratații, s. f. 1. Faptul de a servi oaspeților mâncare și băutură (fără un protocol deosebit); (concr.) mâncarea sau băutura servită. 2. (Înv.) Tratative. [Var.: (înv.) tractáție, tratațiúne s. f.] – Din it. trattazione. Vezi definitia »

CICLOMETRÍE s.f. Tehnica măsurării unui cerc. [< fr. cyclométrie]. Vezi definitia »

MICROBIOGRAFÍE s. f. biografie sumară, de mici proporții. (< micro¹- + biografie) Vezi definitia »