MELÍSMĂ s.f. (Muz.) Înfloritură melodică, coloratură. [< it. melisma, cf. fr. mélisme]. Vezi definitia »

SECHÉLĂ s.f. Urmă, consecință, tulburare funcțională sau organică care rămâne în urma unei boli, intervenții chirurgicale etc. ♦ (Fig.) Urmă, urmare. [< fr. séquelle, cf. lat. sequela – consecință]. Vezi definitia »

ANÉXĂ s. f. 1. ceea ce este legat, unit de un lucru principal sau de care depinde; adaos. 2. (anat.) țesut, formație, organ legat structural de alte organe în cadrul unei funcții comune. 3. material documentar alăturat unui text. (< fr. annexe) Vezi definitia »

AVICULTÚRĂ s. f. (știință care se ocupă cu) creșterea păsărilor de curte. (< fr. aviculture) Vezi definitia »

HIPERGENÉZĂ s. f. proliferare exagerată a elementelor celulare ale unui organ, țesut sau neoplasm. (< fr. hypergenèse) Vezi definitia »