REVERBERÁ, pers. 3 reverbereáză, vb. I. Tranz. A produce reverberații. – Din fr. réverbérer. Vezi definitia »

BARA, com. în jud. Timiș; 325 loc. (1991). Vezi definitia »

matará (matarále), s. f. – Carafă, ploscă. Tc. matara (Șeineanu, II, 252; Tiktin). Sec. XIX, înv. – Der. mataragiu, s. m. (sacagiu în armata turcă; funcționar la curtea principelui), din tc. mataraci, înv.; mătrăcar, s. m. (negustor de oale), în loc de *mataracar. Vezi definitia »

DIGERÁ vb. I. tr. A efectua procesul de digerare, a mistui (alimente). ♦ (Fig.) A înghiți, a suporta (lucruri plictisitoare, greoaie). [P.i. digér și -rez. / < fr. digérer, lat. digerere]. Vezi definitia »

ADORÁ vb. tr. 1. a iubi foarte mult, fără limite. 2. a diviniza; a venera. (< fr. adorer, lat. adorare) Vezi definitia »