PATARÁMĂ, patarame, s. f. Întâmplare neplăcută sau neobișnuită; pățanie. ◊ Expr. A ști patarama cuiva = a cunoaște slăbiciunile sau defectele cuiva, a ști cât prețuiește cineva. A da (sau a cădea, a ajunge, a gusta) patarama cuiva = a o păți la fel cu altcineva. – Cf. pătăranie. Vezi definitia »

tarabúnă, tarabúne, s.f. (reg.) placă de metal care astupă gura cuptorului. Vezi definitia »

vălătuceálă (reg., rar) s. f., g.-d. art. vălătucélii; pl. vălătucéli Vezi definitia »

SUPRASÁRCINĂ s. f. sarcină care se adaugă la sarcina nominală sau normală a unui sistem tehnic și care periclitează siguranța în funcționare a acestuia. ◊ greutate suplimentară a unei construcții etc. la suprafața solului. (după fr. surcharge) Vezi definitia »

AGRICULTÚRĂ, agriculturi, s. f. Cultivarea pământului (și creșterea animalelor) în vederea obținerii unor produse alimentare și a unor materii prime pentru industrie; totalitatea lucrărilor și metodelor întrebuințate în acest scop. ◊ Agricultură socialistă = agricultură făcută pe mari întinderi de pământ, bazată pe mijloacele și metodele cele mai înaintate de muncă, pe folosirea cuceririlor științei și pe proprietatea colectivă sau de stat asupra pământului și a mijloacelor de producție. – Fr. agriculture (lat. lit. agricultura). Vezi definitia »