Definita cuvantului clasic
CLÁSIC, -Ă adj. 1. Referitor la lumea antică greco-latină; caracteristic antichității greco-latine. ♦ Conform normelor artei antice greco-latine. 2. Privitor la clasicism (1). 3. (Despre o lucrare, o operă de artă) Care servește ca model de perfecțiune, ajuns la perfecțiune. ♦ (și s.m.; despre scriitori, artiști etc.) Care aparține clasicismului greco-latin sau francez; considerat perfect, care a atins un înalt nivel de perfecțiune, care aparține unei epoci considerate perfectă, model. 4. Care are loc în mod obișnuit în anumite circumstanțe; obișnuit; tipic, caracteristic. [Cf. fr. classique, it. classico, lat. classicus].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu clasic
SIMPATÉTIC, -Ă adj. care provoacă stări sufletești tainice; sugestiv. (< germ. sympathetisch) Vezi definitia »
HILARIC,-A,hilarici-, ce, adj. care starneste rasul, amuzant, de ras Vezi definitia »
podvólnic, podvólnică, adj. (reg.) liber, neocupat, disponibil. Vezi definitia »
HELIOCÉNTRIC, -Ă adj. referitor la heliocentrism. ♦ sistem ~ = heliocentrism. (< fr. héliocentrique) Vezi definitia »
MEZOLITÍC, -Ă, mezolitici, -ce, adj., s. n. 1. Adj. Care aparține epocii situate între paleolitic și neolitic. 2. S. n. Epoca mijlocie a pietrei din perioada cuaternară, situată între epoca paleolitică și cea neolitică. ◊ Serie de straturi geologice din mezolitic (2). – Din fr. mésolithique. Vezi definitia »