Definita cuvantului coarticulație
COARTICULÁȚIE s.f. (Lingv.) Producere concomitentă a mișcărilor articulatorii în emiterea unor sunete. [Cf. fr. coarticulation].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu coarticulație
-AGOGÍE elem. -agog. Vezi definitia »
IRANOLOGÍE s. f. iranistică. (< fr. iranologie) Vezi definitia »
PULVERIZÁȚIE s. f. pulverizare. (< fr. pulvérisation) Vezi definitia »
EPILÁȚIE s. f. epilare. (< fr. épilation) Vezi definitia »
HIDROBIOLOGÍE s. f. Ramură a biologiei care studiază viața animală și vegetală din mediul acvatic, precum și toate procesele care au loc în apă. [Pr.: -bi-o-] – Din fr. hydrobiologie, germ. Hidrobiologie. Vezi definitia »