MANIHEÍSM s. n. 1. doctrină religioasă-filozofică, care stabilește ca principiu fundamental lupta veșnică dintre cele două principii contrare, binele și răul. 2. atitudine care se inspiră din concepția dualistă a binelui și răului. (< fr. manichéisme) Vezi definitia »

FAUVÍSM s.n. Curent formalist în pictura franceză de la începutul sec. XX, care reprezenta lumea concretă în culori violente, folosind tonuri pure și renunțând la perspectivă. [Pron. fo-vism, scris și fovism. / < fr. fauvisme]. Vezi definitia »

INTEGRÍSM s.n. Atitudine a unor catolici care, pretinzând că mențin integritatea doctrinei, refuză a se adapta condițiilor societății moderne. [< fr. intégrisme]. Vezi definitia »

JURNALÍSM s. n. gazetărie, ziaristică. (< fr. journalisme) Vezi definitia »

IMPERIALÍSM s. n. 1. Politică de extindere a dominației sau autorității unui imperiu sau a unei națiuni asupra unor țări străine sau de dobândire de posesiuni coloniale și de menținere a lor. 2. (În concepția marxistă) Fază superioară de dezvoltare a capitalismului, caracterizată prin dominația monopolurilor, aparținând unor regimuri autoritare, conflagrații etc. [Pr.: -ri-a-] – Din fr. impérialisme. Vezi definitia »