PERICARDÍTĂ, pericardite, s. f. Boală care se manifestă prin inflamația pericardului. – Din fr. péricardite. Vezi definitia »

TAPÚRĂ, tapuri, s. f. Fisură, crăpătură în interiorul unei piese metalice, produsă în cursul fabricării acesteia. – Din fr. tapure. Vezi definitia »

SUBSTÁNȚĂ, substanțe, s. f. 1. Corp (omogen) alcătuit din atomi și din molecule (formate din aceleași elemente) și care posedă o anumită formă, culoare, miros, gust etc. ◊ Substanță de contrast = substanță chimică utilizată la examenele radiologice, opacă la razele Roentgen. 2. (Anat.; în sintagmele) Substanță albă = parte a sistemului nervos central formată din fibrele celulelor nervoase. Substanță cenușie = parte a sistemului nervos central formată din corpurile celulelor nervoase. 3. Categorie filozofică care desemnează fie esența comună și stabilă a tuturor lucrurilor, fie ceea ce există de sine stătător. 4. Parte esențială, principală, constitutivă a unui lucru. ♦ Fig. Conținutul, miezul unui discurs, al unei scrieri etc. ◊ Loc. adv. (Rar) În substanță = pe scurt, în rezumat; în fond. – Din fr. substance. Vezi definitia »

slugúță, slugúțe, s.f. (reg.) 1. slugulice, sluguliță. 2. copil. Vezi definitia »

PROTEINOGRÁMĂ s. f. examen de laborator care determină prezența, cantitatea de proteine din sânge; buletin care conține rezultatul. (< fr. protéinogramme) Vezi definitia »