Definita cuvantului coerciție
COERCÍȚIE s.f. Constrângere (mai ales în vederea supunerii față de legi). [Gen. -iei, var. coercițiune s.f. / cf. fr. coercition, lat. coercitio < coercere – a constrânge].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu coerciție
HIPSOGRAFÍE s. f. Ramură a geomorfologiei care se ocupă cu descrierea reliefului după altitudine. – Din fr. hypsographie. Vezi definitia »
HETEROMIXÍE s. f. (biol.) fuziune a doi nuclei genotipic diferiți. (< fr. hétéromixie) Vezi definitia »
PERITONEOSCÓPIE s. f. ventroscopie, laparoscopie. (< fr. péritonéoscope) Vezi definitia »
DETÉCȚIE s.f. Acțiunea de a detecta. ♦ Identificarea prezenței unui semnal util într-o recepție de unde electromagnetice. [Gen. -iei, var. detecțiune s.f. / cf. fr. détection]. Vezi definitia »
propozitie cu la Vezi definitia »