Definita cuvantului coerență
COERÉNȚĂ s.f. Legătură, unire strânsă (între mai multe elemente, idei, lucruri). ♦ Proprietate a unui sistem de axiome de a nu admite contradicție între nici o pereche de propoziții care pot fi deduse din el. [Var. coherență s.f. / cf. fr. cohérence, lat. cohaerentia].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu coerență
fâșcâitúră, fâșcâitúri, s.f. (reg.) șuierătură, fluierătură. Vezi definitia »
mătăcínă (mătăcíni), Melisă, roiniță (Melissa officinalis). – Var. (Mold.) mătăciune. Bg. matečina, matičina, din sl. matica „regina albinelor” (Cihac, 182; Tiktin; Conev 44). Vezi definitia »
NAVISFÉRĂ s.f. (Rar) Instrument pentru identificarea aștrilor, constând dintr-o sferă pe care sunt înregistrate la scară stelele folosite în navigație. [< navi- + sferă]. Vezi definitia »
EBRAÍSTICĂ s.f. Disciplină care se ocupă cu studiul limbii și culturii ebraice. [Pron. -bra-is-, gen. -cii. / cf. fr. hébraïstique]. Vezi definitia »
trégvă, trégve, s.f. (înv.) armistițiu. Vezi definitia »