Definita cuvantului cognațiune
COGNAȚIÚNE s.f. Înrudire naturală în vechiul drept roman. [< lat. cognatio].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu cognațiune
ARGUMENTAȚIÚNE s. f. v. argumentație. Vezi definitia »
USTIÚNE s. f. ardere. ◊ cauterizare. (< fr. ustion, lat. ustio) Vezi definitia »
ABLAȚIÚNE s.f. v. ablație. Vezi definitia »
întregăciúne s.f. (înv.) întregime. Vezi definitia »
AMPLITÚDINE, amplitudini, s. f. Lungimea drumului între pozițiile extreme ale unui corp care oscilează. ♦ (Mat.) Mărimea unui arc. ♦ Fig. Întindere, amploare. – Din lat. amplitudo, -inis, fr. amplitude. Vezi definitia »