Definita cuvantului cohortă
COHÓRTĂ s.f. 1. Unitate din infanteria romană, cu un efectiv reprezentând a zecea parte dintr-o legiune. 2. (Fig.) Mulțime, ceată. 3. Colectivitate a oamenilor care au trăit același eveniment demografic într-o perioadă de timp. [< lat. cohors, cf. fr. cohorte].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu cohortă
scoldúșă, scoldúșe, s.f. (reg.) fructul scoldușului (v.). Vezi definitia »
HAȘMĂ s.f. Plantă erbacee comestibilă, cu frunze cilindrice, asemănătoare cu ceapa, dar cu bulbul constituit din mai mulți căței asemănători cu niște cepe mici deformate, cu gust și miros de usturoi. Este specifică bucătăriei franceze, fiind numită și ceapă-franțuzească sau eșalot; fr. echalote; germ. Schalotte, engl. shallot (Allium ascalonicum) Vezi definitia »
GRĂMĂJOÁRĂ, grămăjoare, s. f. Diminutiv al lui grămadă (1); grămăjuie. – Grămadă + suf. -ioară. Vezi definitia »
AGÁPĂ, agape, s. f. 1. Ospăț cu caracter intim, prietenesc; masă colegială. 2. Masă comună frățească la vechii creștini. – Din fr., lat. agape. Vezi definitia »
ȚẤFLĂ, țâfle, s. f. (Reg.) Vârf ascuțit de munte, pisc (stâncos). – V. țiclă. Vezi definitia »