CÓNICĂ s.f. Curbă plană rezultată din intersecția unui con cu un plan. [< fr. conique]. Vezi definitia »

momórdică, s.f. (înv.) nume de plante tropicale din familia cucurbitaceelor. Vezi definitia »

VÂNTOÁICĂ s. f. (În superstiții) Duh rău, care dezlănțuie furtuni. – Vânt + suf. -oaică. Vezi definitia »

HÂRJONEÁLĂ, hârjoneli, s. f. Încăierare în joacă; hârjoană. – Hârjoni + suf. -eală. Vezi definitia »

TÚTĂ s.f. 1. Instrument în formă de cilindru, folosit pentru prinderea țevilor rămase în gaura sondei. 2. Vas din material refractar în care se topesc minereurile pentru analiza pe cale uscată. [< germ. (Fang)-tute]. Vezi definitia »