glucóză s.f. Monozaharidă de culoare albă, cristalizată, dulce, care se găsește în miere, în fructe, în compoziția glucidelor. (< fr. glucose) Vezi definitia »

NITROCELULÓZĂ s.f. Substanță obținută prin tratarea celulozei cu un amestec de acid azotic și acid sulfuric și întrebuințată ca exploziv; nitrat de celuloză. [< fr. nitrocellulose]. Vezi definitia »

TRANSIÉNȚĂ s.f. v. tranziență. Vezi definitia »

METRÓPOLĂ s.f. 1. Stat, oraș antic considerat în raport cu coloniile pe care le-a întemeiat. 2. Stat considerat în raport cu coloniile sale. 3. Oraș mare, de obicei capitala unei țări. ♦ Reședința unei arhiepiscopii catolice. [< fr. métropole, cf. lat., gr. metropolis < gr. meter – mamă, polis – oraș]. Vezi definitia »

PLÁGĂ s. f. 1. rană (deschisă). 2. (fig.) calamitate, flagel; nenorocire. (< lat. plaga) Vezi definitia »