Definita cuvantului provocare
PROVOCÁRE, provocări, s. f. Acțiunea de a provoca și rezultatul ei; provocație. – V. provoca.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu provocare
BĂNGĂNÍRE, băngăniri, s. f. v. BĂNGĂNI. – [DLRM] Vezi definitia »
COLECȚIONÁRE, colecționări, s. f. Acțiunea de a colecționa. [Pr.:-ți-o-] – V. colecționa. Vezi definitia »
AMINTÍRE, amintiri, s. f. I. Faptul de A(-și) aminti. ◊ Loc. adv. În amintirea cuiva (sau a ceva) = ca semn că cineva (sau ceva) n-a fost dat uitării. II. 1. Imagine păstrată în memorie, lucru amintit. 2. Obiect (dăruit) care amintește de cineva sau de ceva; suvenir. 3. (La pl.) Gen literar, asemănator cu memoriile, în care scriitorul descrie fapte din propria viață. – V. aminti. Vezi definitia »
zgurificáre s. f., g.-d. art. zgurificắrii; pl. zgurificắri Vezi definitia »
ACHITÁRE s.f. Acțiunea de a (se) achita și rezultatul ei. [< achita]. Vezi definitia »