MUTÁȚIE, mutații, s. f. 1. Schimbare de domiciliu sau de sediu; îndeplinire a formelor legale în legătură cu mutarea dintr-o locuință sau dintr-o localitate în altă; viză de mutare. ♦ Înregistrare a unei schimbări intervenite în statutul personal sau de serviciu al unei persoane sau în situația militară a cuiva. 2. Prefacere, transformare, schimbare, modificare (radicală). ♦ Spec. (Biol.) Apariție bruscă a unui caracter genetic nou, care reflectă o modificare ereditară corespunzătoare a materialului ereditar. ♦ Spec. (Fon.) Transformare sistematică a unei serii de sunete în altele. ◊ Mutație consonantică (sau a consoanelor) = transformare a unor consoane oclusive în limbile germanice. 3. (Jur.) Transmitere a unui bun dintr-o proprietate în alta. – Din fr. mutation, lat. mutatio. Vezi definitia »

HETEROPLASTÍE s.f. (Med.) Heterogrefă. [Gen. -iei. / < fr. hétéroplastie]. Vezi definitia »

SUBLUXÁȚIE s.f. (Med.) Luxație incompletă, ușoară. [< fr. subluxation]. Vezi definitia »

ZOOPSIHOLOGÍE s. f. Ramură a psihologiei care studiază fenomenele psihice la animale (instinctele, deprinderile, senzațiile, emoțiile, memoria etc.); psihologie animală. – Din fr. zoopsychologie. Vezi definitia »

SÓRBȚIE s. f. termen comun pentru absorbție și adsorbție. (< fr. sorption) Vezi definitia »