NĂSTURÉL, năsturei, s. m. 1. Diminutiv al lui nasture; năsturaș. 2. Plantă erbacee din familia cruciferelor, cu tulpina târâtoare, cu flori mici. albe, grupate în inflorescențe bogate, întrebuințată ca salată și ca plantă medicinală (Nasturtium officinale). – Nasture + suf. -el. Vezi definitia »

ÁLTFEL adv. 1. În alt chip; altcum, altcumva, altminteri. ◊ Loc. adj. Altfel de = de altă natură, de alt soi. ◊ De altfel = însă; cu toate acestea. 2. Dacă nu..., în caz contrar. – Alt + fel. Vezi definitia »

scuturățél, scuturățícă, adj., s.f. 1. (adj.; pop. și fam.; despre oameni) prezentabil; care este destul de educat, instruit, cizelat; scuturat, spălat, spălățel, curățel. 2. (s.f.; reg.) soi de struguri. Vezi definitia »

TEL, teluri, s. n. 1. Instrument de sârmă cu mâner folosit în bucătărie pentru a bate albușul de ou, frișca, crema etc. 2. Resort, arc de sârmă (de oțel) folosit la canapele, somiere, fotolii etc.; drot. ♦ (Rar) Sârmă care susține și întărește forma unui corset. 3. Coardă mică de metal la un instrument muzical. – Din tc. tel. Vezi definitia »

LĂNȚUȘÉL, lănțușele, s. n. Lănțișor. – Din lănțuș + suf. -el. Vezi definitia »