GÚLER, gulere, s. n. 1. Parte a unor obiecte de îmbrăcăminte care acoperă de jur împrejur gâtul sau cu care se termină o haină la gât. ◊ Expr. A lua (sau a apuca) (pe cineva) de guler = a) a prinde, a duce etc. (pe cineva) cu forța; b) a cere cuiva socoteală pentru cele făcute. ♦ Fâșie de pânză, de obicei scrobită, care se pune în jurul gâtului (la bărbați), prinzându-se (cu butoni, nasturi) de cămașă. 2. Spumă care se formează la gura paharului de bere. 3. Porțiune dintr-o piesă cilindrică, conică etc. cu diametrul mai mare decât restul piesei. – Din magh. gallér. Vezi definitia »

telér, telére, s.n. (reg.) 1. capac. 2. tocător rotund. Vezi definitia »

GIUVAIÉR, giuvaiere (giuvaieruri), s. n. Obiect de podoabă făcut (cu artă) din metal prețios (și pietre scumpe); bijuterie. ♦ Fig. Obiect de mare valoare (artistică); persoană cu deosebite calități. [Var.: juvaiér s. n.] – Din tc. cevahir (pl. lui cevher). Vezi definitia »

CHIMÉR s. n. v. chimir. Vezi definitia »

GONDOLIÉR, gondolieri, s. m. Bărbat care conduce o gondolă (1). [Pr.: -li-er] – Din it. gondoliere. Vezi definitia »