RABDOMANȚÍE s. f. Arta de a ghici viitorul cu ajutorul unei baghete magice. – Din fr. rhabdomancie. Vezi definitia »

APRECÁȚIE s.f. (Lit.) Formulă de încheiere. [Gen. -iei. / < lat. apprecatio < apprecor – a ruga]. Vezi definitia »

SUPINÁȚIE s.f. 1. Răsucire a mâinii cu podul palmei în sus. ♦ Răsucire a piciorului în raport cu gamba. 2. Decubit dorsal, cu capul răsturnat, brațele și picioarele întinse și odihnind pe pat, semn al unei mari slăbiri. [Gen. -iei. / < fr. supination, cf. lat. supinare – a răspunde]. Vezi definitia »

vărăríe s. f., art. vărăría, g.-d. art. vărăríei; pl. vărăríi, art. vărăríile Vezi definitia »

SUSPÉNSIE, suspensii, s. f. 1. Întrerupere (intenționată) a șirului gândirii, a frazei. ◊ Loc. adj. și adv. În suspensie = amânat, oprit, suspendat (temporar). 2. (Chim.) Sistem dispers solid-fluid, în care faza solidă dispersă este în echilibru sau are un ritm de depunere neglijabil. 3. (Tehn.) Fel de susținere a părții mobile a unui instrument; ansamblul pieselor care susțin echipamentul mobil al unui instrument. 4. Legătură elastică sau flexibilă între un sistem tehnic și elementele pe care se sprijină. ♦ Spec. Legătură elastică dintre șasiul unui vehicul și osiile lui, care amortizează șocurile puternice și asigură mobilitatea și stabilitatea vehiculului. [Var.: suspensiúne s. f.] – Din fr. suspension. Vezi definitia »