oșíștie, oșíștii, s.f. (reg.) 1. om de nimic, secătură; lacom; (la pl.) copii mulți și gălăgioși. 2. om schilod, diform. Vezi definitia »

ARMURĂRÍE, armurării, s. f. (Rar) Loc unde se fabrică, se repară sau se vând arme (de foc). – Din fr. armurerie. Vezi definitia »

ROTOHELIOGRAFÍE s. f. Tipar caracterizat prin folosirea unei forme de tipar curbe cu suprafața activă gravată în adâncime prin procedee fotochimice și cu ajutorul unei site speciale, care se folosește pentru reproducerea și multiplicarea originalelor în semitonuri (la reviste, timbre, ilustrații etc.); rotogravură, rotoheliogravură. [Pr.: -li-o-] – Din fr. rotohéliographie. Vezi definitia »

ALGODISTROFÍE s. f. denumire generică pentru sindroamele algice însoțite de tulburări trofice sau vasomotorii. (< fr. algo-dystrophie) Vezi definitia »

INCRIMINÁȚIE s. f. incriminare. (< fr. incrimination, lat. incriminatio) Vezi definitia »