PASÍV, -Ă adj. 1. Care nu acționează, care nu are nici o inițiativă; inactiv. ♦ Vocabular pasiv = parte a vocabularului care nu este folosită în mod curent. 2. Diateză pasivă = diateză care arată că subiectul suportă o acțiune făcută de altcineva; verb pasiv = verb la diateza pasivă. 3. (Despre metale, aliaje) Care prezintă fenomenul de pasivitate. [< lat. passivus < pati – a încerca, cf. fr. passif]. Vezi definitia »

DISRUPTÍV, -Ă adj. (Despre descărcări electrice) Cu scântei, care produce flăcări, strălucește. [Cf. it. disruptivo, fr. disruptif]. Vezi definitia »

Elodia-substantiv propriu;Elodia Dinescu-cea mai cunoscuta disparuta a Romaniei. Vezi definitia »

EVENTÍV adj. verb reflexiv ~ (și s. n.) = verb la diateza reflexivă care arată o schimbare în starea subiectului. (< fr. éventif) Vezi definitia »

AMELIORATÍV, -Ă, ameliorativi, -e, adj. (Livr.) Care ameliorează. O influență ameliorativă. [Pr.: -li-o-] – Din fr. amélioratif. Vezi definitia »