Definita cuvantului complexiune
COMPLEXIÚNE s.f. 1. (Rar) Totalitatea trăsăturilor psihofizice care caracterizează o persoană. 2. Simplocă. [Var. complecție, complecțiune, complesiune s.f. / < fr. complexion, cf. lat. complexio – unire].

Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu complexiune
EXACTITÚDINE s. f. exactitate. (< fr. exactitude) Vezi definitia »
EXPECTAȚIÚNE s.f. v. expectație. Vezi definitia »
GEODEPRESIÚNE, geodepresiuni, s. f. (Geol.) Depresiune tectonică primară, rezultată din mișcările scoarței terestre. [Pr.: ge-o-de-pre-si-u-ne] – Geo[logic] + depresiune. Vezi definitia »
REGRESIÚNE s.f. 1. Retragere a apelor marine (oceanice) cauzată de ridicarea suprafeței uscatului sau de scăderea nivelului general oceanic. 2. Micșorarea extensiunii geografice a unui fenomen fonetic, morfologic etc. 3. Mișcare a unui corp ceresc în sens opus celui în care se mișcă Soarele. 4. Distrugerea progresivă a memoriei. 5. (Biol.) Revenirea unei specii sau chiar a unui organ la specia și la tipul anatomic anterior. 6. Repetarea detaliată a fiecăruia dintre cei doi termeni ai unei enumerări; epanodă. [Pron. -si-u-, var. regresie s.f. / cf. fr. régression, lat. regressio]. Vezi definitia »
SIMILITÚDINE s. f. 1. asemănare, potrivire. 2. proprietatea a două fenomene sau obiecte de aceeași natură de a putea fi puse în corespondență biunivocă, astfel încât valorile mărimilor caracteristice unuia să poată fi obținute prin amplificare cu anumiți factori a valorilor mărimilor caracteristice celuilalt. ◊ (mat.) corespondență biunivocă între punctele a două figuri sau corpuri, astfel încât raportul lungimilor segmentelor omoloage să fie constant. (< fr. similitude, lat. similitudo) Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z