Definita cuvantului compound
COMPOUND s.n. 1. Mod de grupare a două mecanisme, mașini etc. pentru a asigura funcționarea lor asociată. 2. Material electroizolant obținut dintr-un amestec de bitumuri, rășine și ceruri. [Pron. compáund, var. compund s.n. / < engl. compound].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu compound
GRUND s.n. 1. Prima vopsea care se dă pe piesele care urmează să fie vopsite. ♦ Strat de vopsea albă care se întinde pe o pânză înainte de a o picta. 2. Strat de mortar aplicat direct pe zidărie, peste care se aplică apoi tencuiala propriu-zisă. [< germ. Grund]. Vezi definitia »
JIND, -duri s.n. Dorin ă adâncă, poftă -Din sl. Žeždĩ, žežda sete Vezi definitia »
IMÚND, -Ă adj. murdar; oribil, dezgustător. (< lat. immundus, fr. immonde) Vezi definitia »
strălucínd, -ă, adj. (înv.) 1. care strălucește, care produce o lumină vie; strălucitor, lucitor, sclipitor. 2. care denotă eleganță deosebită, lux; care trezește admirație; bogat, fastuos, grandios, luxos, splendid, magnific. 3. care se face recunoscut, cunoscut, prin fapte excepționale; celebru, ilustru, mare, renumit, reputat, strălucit. Vezi definitia »
scund (-dă), adj. Mărunt, de înălțime redusă. Sl. skądŭ (Miklosich, Slaw. Elem., 45; Cihac, II, 335). – Der. scundac, adj. (cam scund); scundatec, adj. (înv., mărunt); scunda, vb. (Trans. de V., a amputa, a tăia). Vezi definitia »