ABÁTE s.m. 1. Stareț, superior al unei mănăstiri catolice de călugări. 2. Titlu onorific care se dă unor clerici catolici. [< it. abbate, cf. lat. abbas]. Vezi definitia »

PROPORȚIONALITÁTE s.f. 1. Calitatea a ceea ce este proporțional. 2. Raport între două mărimi care variază proporțional. [Cf. fr. proportionnalité]. Vezi definitia »

INTERSCHIMBABILITÁTE s.f. Proprietate a unor piese de a se putea înlocui una pe cealaltă; interșanjabilitate. [După fr. interchangeabilité]. Vezi definitia »

ABBATE, Niccoló dell’(1512-1571), pictor italian. Lucrează la Modena și Bologna, apoi la Școala de la Fontainebleau. Influențat de Rafael și Correggio, realizează compoziții decorative cu subiecte antice („Calul troian”, „Venus și Neptun”). Vezi definitia »

ARHEOCÉTE s. n. pl. mamifere cetacee vechi, adaptate la viața marină, care au apărut în eocenul inferior. (< fr. archéocétes) Vezi definitia »