Definita cuvantului comutație
COMUTÁȚIE s.f. 1. Comutare; schimbare, mutație. ♦ Totalitatea operațiilor de conectare și deconectare a liniilor, efectuate în scopul realizării unei legături telefonice sau telegrafice. 2. Trecere a unei secțiuni a înfășurării induse a rotorului unei mașini electrice cu colector dintr-o cale de curent într-alta, în cursul rotirii rotorului. 3. (Lit.) Figură de stil prin care sunt puse în opoziție două propoziții astfel încât prin schimbarea ordinii cuvintelor să rezulte un sens contrar. [Gen. -iei, var. comutațiune s.f. / cf. fr. commutation, lat. commutatio].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu comutație
dioríe (dioríi), s. f. – Termen, soroc. Ngr. διορία (Gáldi 172; Tiktin). Sec. XIX, înv. Vezi definitia »
TEOFANIE s.f. (livr) – apariție sau manifestare a divinității.(Pr.:te-o)- Din fr. theophanie Vezi definitia »
EXPURGÁȚIE s. f. expurgare. (< fr. expurgation) Vezi definitia »
TIREOPATÍE s. f. denumire generică pentru afecțiunea gladei tiroide. (< fr. thyréopathie) Vezi definitia »
PREMEDICÁȚIE s.f. (Med.) Administrare înainte de operație a unor medicamente destinate a calma teama bolnavului, a diminua secrețiile, a prepara acțiunea anestezicelor etc. [Gen. -iei. / < fr. prémédication]. Vezi definitia »