MONIȚIÚNE s.f. (Liv.) 1. Avertisment dat cuiva de un reprezentant al bisericii catolice pentru o greșeală pe cale de a fi înfăptuită. 2. (P. ext.) Dojană, observație făcută cuiva. [Cf. lat. monitio, fr. monition, it. monizione]. Vezi definitia »

PROLUZIÚNE s.f. (Liv.) 1. Cuvânt introductiv; introducere. 2. Lecție de deschidere a unui profesor universitar atunci când a obținut o catedră. [Pron. -zi-u-. / cf. lat. prolusio, it. prolusione]. Vezi definitia »

ACȚIÚNE s. f. I. 1. desfășurare a unei activități; faptă. ◊ operație militară (ofensivă sau defensivă). ◊ ceea ce arată un verb. 2. totalitatea întâmplărilor dintr-o operă epică sau dramatică. 3. efect, influență. 4. proces. ◊ cerere prin care se deschide un proces. II. hârtie de valoare care reprezintă o cotă fixă din capitalul unei societăți comerciale și care dă deținătorului dividende. (< fr. action, lat. actio) Vezi definitia »

NUTRIȚIÚNE s.f. v. nutriție. Vezi definitia »

INSUMISIÚNE s. f. nesupunere, neascultare. (< fr. insoumission) Vezi definitia »