STRICȚIÚNE s.f. Micșorare a dimensiunilor unui obiect; gâtuire; strictură. ♦ Constricțiune. [Pron. -ți-u-. / < fr. striction, cf. lat. stringere – a strânge]. Vezi definitia »

LINCȚIÚNE s.f. (Liv.) Lingere, sugere. [Pron. -ți-u-. / < lat. linctio]. Vezi definitia »

HABITÚDINE, habitudini, s. f. (Livr.) Obișnuință, deprindere, obicei. – Din lat. habitudo, -inis, fr. habitude. Vezi definitia »

îngânăciúne s.f. (înv.) strâmbătură, schimă. Vezi definitia »

polipragmosíne s.f. pl. (înv.) tendințe, impulsuri (de a face multe lucruri noi). Vezi definitia »