GRÓTĂ s.f. Peșteră; adâncitură, cavernă subterană. [Cf. fr. grotte, it. grotta]. Vezi definitia »

CONTINÉNȚĂ s.f. (Rar) Stăpânire a poftelor trupești; abstinență; cumpătare. ♦ Reținere. [Var. contenință s.f. / cf. it. continenza, lat. continentia]. Vezi definitia »

vâslă, vâsle s. f. 1. mână. 2. ureche clăpăugă. Vezi definitia »

OVARÍTĂ s.f. Inflamație a ovarelor; ooforită. [< fr. ovarite]. Vezi definitia »

hárfă (hárfe), s. f. – Instrument muzical format dintr-o ramă mare dreptunghiulară pe care sînt fixate coarde puse în vibrație prin ciupire. – Var. harpă. Germ. Harfe; var. din fr. harpe. – Der. harpist, s. m.; harpistă, s. f., din fr. Vezi definitia »