ACUMULATÓR, acumulatoare, s. n. Aparat pentru înmagazinarea energiei electrice. – După fr. accumulateur. Vezi definitia »

RECEPTÓR, -OÁRE I. adj. care receptează (o acțiune mecanică, un curent, o undă etc.). II. s. n. 1. sistem tehnic destinat să primească o anumită formă de energie pentru a o transforma în alta utilizabilă. 2. aparat care transformă oscilațiile electromagnetice dintr-un circuit electric în oscilații acustice; ansamblu, cuprinzând un amplificator, care servește pentru a asculta și a vorbi la telefon. 3. mediu natural (râu, lac, mare) care primește apele de evacuare. III. s. m. organ de simț la nivelul căruia se realizează transformarea energiei stimulului extern în influx nervos. IV. s. m. f. 1. (lingv.) persoană care primește și decodează un mesaj realizat potrivit regulilor unui cod specific: interlocutor, cititor. 2. cel care primește sânge de la un donator. (< fr. recepteur) Vezi definitia »

LINIȘÓR, -OÁRĂ, linișori, -oare, adj. (Pop.) Diminutiv al lui lin³. – Lin³ + suf. -ișor. Vezi definitia »

DEFLECTÓR s.n. 1. (Fiz.) Dispozitiv cu care se deviază un fluid sau un flux electronic din direcția în care curge. ♦ Dispozitiv din instalațiile de ventilație care servește la evacuarea aerului viciat din încăperi. 2. Instrument pentru compensarea compasului magnetic. [< fr. déflecteur]. Vezi definitia »

jignitor in sublimul intregului Vezi definitia »